Navigând spre Deltă
Scris de Simona Neaţă
Descris de Napoleon Bonaparte drept “regele fluviilor din Europa”, Dunărea, al doilea fluviu european după Volga, îşi are izvoarele în Donaueschingen - Munţii Pădurea Neagră (Germania) şi măsoară 2.860 de kilometri. Fascinaţia turiştilor se îndreaptă către Delta formată la capătul călătoriei Dunării, întindere atestată drept cea mai mare rezervaţie de ţinuturi umede din Europa ce acoperă o suprafaţă de 2.681 km². Unică între rezervaţiile naturale ale Europei, Delta Dunării a fost inclusă în patrimoniul UNESCO în anul 1991. Prima ştire istorică despre Delta Dunării este dată de istoricul Herodot, care descrie intrarea flotei persane a lui Darius prin Deltă (515-513 î.Hr.).Plimbările lungi cu barca au constituit dintotdeauna deliciul vacanţelor în deltă. Liniştea împrejurimilor, locurile numeroase de pescuit şi reţetele pescăreşti delicioase sunt bune motive pentru a veni aici.
În Deltă veţi afla cea mai bogată faună ornitologică şi ihtologică de pe continent (mai mult de 300 de specii de păsări şi peste 100 de specii de peşti) precum şi un număr de circa 1.200 de specii de copaci şi plante. Păsările sunt însă cele care au creat faima deltei, cunoscută încă de la început ca un paradis al lor. Păsările acvatice sunt cele mai numeroase iar coloniile de cuibărit au reprezentat puncte de tracţie turistică. Întinderile nesfârşite ale cuiburilor construite pe crengile zăvoaielor de salcie sau în stufării, precum şi muzica datorată zborului miilor de păsări care îsi hrănesc puii, transformă întreaga atmosferă într-o realitate captivantă pentru oricăre iubitor al naturii.
Pescuitul pe canale
Nu există pescar în România care să nu fi păşit măcar o dată în Deltă. Braţele Dunării, gârlele şi canalele sunt loc de refugiu pentru peşti în zile călduroase, atunci când nivelul apei este redus. Cunoscătorii vă vor direcţiona către zonele mlăştinoase, cu o adâncime de maximum 1 metru faţă de nivelul mării, căci ele reprezintă 55% din suprafaţa Deltei şi tot ele sunt populate de specii precum ştiuca, crapul, carasul, etc. Dintre toate canalele Dunării, pe Litcov, oamenii îşi opresc bărcile pentru a admira malurile străjuite de sălcii bătrâne. Aici este uşor să te rătăceşti şi experienţa localnicilor este nepreţuită. Fiind cel mai lung canal din Delta (45 de km) Litcovul este unul dintre cele mai favorabile locuri de pescuit. Întersecţiile cu alte canale sunt perfecte pentru o partidă de pescuit la şalău, avat, biban, crap sau roşioară iar în locurile mai adânci, pentru somn.
În Pădurea Neagră
Pădurea de stejari, al cărei nume- Caraorman - înseamnă în limba turcă Pădurea Neagră este unul dintre cele mai facinante locuri ale deltei. Copacii bătrâni, cu ramuri groase şi coroană densă, blochează pe alocuri lumina soarelui, transformând spaţiul în pete de întuneric ce ilustrează pe deplin numele ce îl poartă. Speciile de liane, lungi de până la 25 de metri se unesc cu plante agăţătoare precum viţa-de-vie sălbatică, iedera şi hameiul, conferind pădurii un aspect misterios şi sălbatic.
În punctul cunoscut drept “ Fântâna Vânătorilor” se găseşte “ Stejarul îngenunchiat” cel mai mare şi mai bătrân arbore din deltă, cu o vârstă de 400 de ani şi o circumferinţă de 4 metri. Pădurea este de asemenea locul în care trăieşte nestingherit vulturul codalb.
În 1940 Pădurea Caraorman şi Letea au fost declarate monument al naturii.
De prin Deltă adunate
- Cel mai veninos păianjen - văduva neagră - a cărui muşcătură netratată este mortală a fost descoperit în apropierea localităţii C. A. Rosetti (anul 1961) şi pe insula Popina (1965).
- La Portiţa a fost găsit cel mai mic peşte - un guvid (Knipowitschia cameliae) a cărui lungime nu depăşeşte 3.2 cm. Peştele nu s-a mai semnalat în altă parte a lumii.
- În Delta Dunării există peste două mii de plante carnivore. Cele mai cunoscute sunt otrăţelul de baltă şi aldrovada.
- Cea mai mare ştiucă pescuită în Delta Dunării cântărea 18 kg şi avea peste 1 m lungime.
- Cele mai longevive animale din Delta Dunării sunt broasca ţestoasă de uscat şi broasca ţestoasă de apă, care pot atinge circa 120 de ani.
- Delta Dunării are cel mai mare potenţial de plante medicinale: cca.195 specii
