Campania Ro 11
Parcul Buila-Vânturariţa
Scris de Silvia Mirea
Dintre drumurile care se strecoară printre stâncile înalte amintim Cheile Bistriţei, Cheile Costeşti, Cheile Cheii şi Cheile Olăneştiului care sunt considerate printre cele mai sălbatice din ţară, având nenumărate cascade. Escaladarea vârfurilor cele mai înalte şi traversarea lor sunt activităţi destinate montaniarzilor cu experienţă, aşa cum este parcurgerea crestei Buila-Vânturariţa (14 km lungime), cu atingerea vârfului Vânturariţa Mare (1.885 m). Vioreanu (1.866 m), Vânturariţa Mică (1.655 m) şi Muntele Piatra (1.643 m) sunt alte câteva masive înalte din Munţii Căpăţânii care pot oferi alpiniştilor aventuri plăcute. Camparea
În majoritate, turiştii care pornesc în călătorie prin Vânturariţa preferă camparea în corturi, dar pentru ceilalţi e bine să ştie că există cabana turistică Cheia, pe versantul nord-vestic al crestei, la intrarea râului Cheia între stâncile înalte. Mai sunt patru refugii turistice amenajate, unde se poate dormi în condiţii de bivuac: Curmătura Buila, Poiana Scărişoarei, Piscul cu Brazi şi La Troiţă. În caz de vreme rea se poate apela la bunăvoinţa ciobanilor de la stânile Arnota, Cacova, Piatra, Curmătura Builei, Dosul Builei, Ştevioara şi Oale, dar puteţi solicita adăpost şi la cantoanele silvice (Între râuri, Prislop şi Codric) şi la observatoarele Izvorul Larg şi Cacova.
În parc există opt locuri de campare amenajate care au containere pentru colectarea deşeurilor, vetre de foc, mese cu bănci şi panouri informative (pe Valea Bistriţei, la Prislop, la Poiana Scărişoara, Poiana Pătrunsa, Pahomie, Valea Cheia, lângă cabana Cheia şi pe Valea Olăneşti). Posibilităţi de cazare se găsesc şi la câteva cabane şi pensiuni construite de-a lungul traseelor, mai ales în comune.
Faună şi floră
Printre animalele rare ce pot fi observate în parc se află peşti (păstrăv, moioaga, zglavoc), amfibieni (salamandra, triton, buhaiul de baltă cu burta galbenă), reptile (guşterul, şopârla de ziduri, şarpele de alun, vipera), păsări (fluturaşul de stâncă, gaia roşie, vânturelul de seară, ciocănitoarea de munte, cocoşul de munte) şi mamifere (foarte multe specii de lilieci, ursul, râsul, jderul de pădure şi jderul de piatră, bursucul şi cerbul). Şi flora de aici este presărată de specii rare şi foarte rare (argintica, cetina de negi, floarea de colţ, iedera albă, toporaşul de stâncă şi 28 de specii de orhidee).
Nu trebuie ratat
Alte obiective care merită vizitate de toţi aceia care se hotărăsc să petreacă măcar cinci zile prin aceste zone de munte sunt: Valea Otăsăului, Peştera Liliecilor de la Bistriţa, Peştera Urşilor din Cheile Bistriţei, Dolinele din Muntele Arnota, Poiana cu ghiocei bogaţi de la Prislop, Arcada naturală Casa de Piatră de la Pătrunsa, Rezervaţia de tisă de la Cheia, Poienile cu orhidee din Valea Cheii, peşterile din Cheile Cheii, Peştera cu Lac, Peştera Laleaua Verde, Peştera Arnăuţilor din Cheile Olăneştiului (Folea).
Munţii Lotrului
Munţii Lotrului se află în partea de nord a judeţului, întinzându-se în judeţul Sibiu. Aceşti munţi au altitudinea maximă de 2.242 m pe vârful Ştefleşti. Este un masiv muntos fragmentat de râul Lotru, dar şi de numeroşii săi afluenţi. Printre cele mai atractive zone ale sale sunt văile şi circurile glaciare, aşa cum sunt Cheile Latoriţei. Munţii Lotrului sunt acoperiţi cu păduri de molid şi fag, iar de la peste 1.800 m se întind păşunile alpine.
Rezervaţia forestieră Latoriţa, aflată la izvoarele râului cu acelaşi nume, oferă un peisaj atrăgător format din arbori seculari din speciile zâmbru şi larice. Pe lângă acest cadru natural, turiştii pot avea plăcuta surpriză de a observa în cadrul lor natural capre negre, căprioare, râşi, mistreţi, potârnichi sau cocoşi de munte.
